Amenajari Interioare

Atunci cand nu este facuta in conformitate cu regulile de bun simt ale simetriei si ale complementaritatii, rareori se intampla ca o amenajare exterioara sa fie reusita. Ca sa transferam factorul teoretic in practica ceruta de articolul de fata, trebuie sa spunem ca pastrarea proporfiilor pare a fi cel mai bun impuls intru constituirea unei terase perfect incadrate in mediul inconjurator a carui parte este. Efectul este urmatorul: o reducere la scara a unui intreg decor montan.

Carul din lemn transformat in suport pentru florile decorative reprezinta exemplul cel mai bun pentru modul in care obiectele cu valoare functionala au fost transformate in elemente de decor. Incidenta lemnului atrage atentia asupra stilului traditional al amenajarii.

Bucatile de piatra bruta, florile de munte, un brad ornamental si un liliac - toate aceste elemente vin sa completeze atmosfera naturala, careia gradina nu face altceva decat sa-i reduca dimensiunile, constituind o replica fidela a mediului fnconjurator.

Paraul vizibil in fundal separa, practic, mediul autentic-atural (a carui terminatie este reprezentata de pajistea vizibila in aceasta imagine) de cel artificial din prim-plan. Diferenta dintre cele doua medii este data de aspectui ingrijit al celui din urma.

Dispunerea acestui loc in plin cadru natural a dictat inclusiv stilul amenajarii ex¬terioare, reprezentat ca o extensie a mediului inconjurator. Acestei idei i se datoreaza faptul ca terasa nu este altceva decat o continuare a pajistii din fata cabanei, de care o desparte paraul traversat de micul podet din lemn. La fel, bradul ce figureaza in partea centrala a micii gradini este o replica a padurilor de conifere ce domina poalele Pietrei Cra¬iului. Evident, unei amenajari ce considera natura ca punct de plecare nu i se putea potrivi nimic mai bine ca o conceptie apropiata de stilul traditional. Rusticitatea manifesta a acestui spatiu este, la randul sau, dictata de posibilitatea utilizarii materialelor de constructie de factura naturala, cum sunt lemnul si piatra. Primul dintre acestea e de regasit atat in elementele decorative (mica roaba transformata in ghiveci pentru plante sau acel schelet de car, al carui rol a devenit, de asemeni, unul decorativ), cat si in cele pur functional. In acest de-al doilea ,,capitol” se inscrie micul gard ce marcheaza poteca de acces catre cabana, poteca a carei functie adiacenta consta in separarea gradinii in doua emisfere de sine statatoare. In egala masura, lem¬nul marcheaza terasa amenajata in imediata apropiere a paraului, de unde pot fi admirate splendorile naturale etalate de Piatra Craiului.
Pentru perfectarea decorului montan pe care aceasta amenajare exterioara il reduce la dimensiunile unei gradini, a fost implicata si piatra. Utilizata sub forma de material de constructie doar in cazul zonelor ce trebuiau pavate, acest material figureaza, in alte locuri, ca element exclusiv decorativ. In situatiile de acest fel, bucatile de piatra bruta, nefinisata, vin sa compuna o replica a stancilor existente in cadrul natural. La fel ca toate celelalte elemente, si ele sunt reduse la dimensi¬unile unei gradini, in acest sens fiind pastrata o proportionalitate exacta vizavi de celelalte componente ale amenajarii.